Şpagă achitată în biroul judecătorilor


Fără să se jeneze de ceilalţi magistraţi, Laurenţiu Anghel i-ar fi dat colegului său, Bogdan Diaconescu, partea lui de şpagă, de 15.000 de euro, chiar în biroul judecătorilor de la Secţia Penală a Tribunalului Dolj. Martoră la această scenă a fost o judecătoare, care a depus chiar mărturie împotriva celor doi magistraţi arestaţi.

Ancheta procurorilor DNA Craiova în dosarul şpăgii pentru judecători şi avocaţi a scos la iveală o situaţie îngrijorătoare la Tribunalul Dolj. Judecătorul Bogdan Diaconescu ar fi primit de la Laurenţiu Anghel partea sa de şpagă chiar în biroul judecătorilor Secţiei Penale, fără să se ferească de colegi. Scena a deranjat-o însă atât de tare pe o judecătoare, încât aceasta a depus mărturie împotriva celor doi colegi ai săi de birou atât în faţa procurorilor, cât şi a judecătorilor care au decis arestarea lui Diaconescu. Alt martor în dosar este o grefieră de la Tribunalul Dolj, care le-a spus procurorilor DNA cum judecătorul Bogdan Diaconescu i-a cerut să modifice hotărârea pronunţată, în sensul diminuării pedepselor date celor de la care ar fi primit mita.

Sentinţă cu variante

Potrivit procurorilor DNA, faptele imputate inculpaţilor ar fi avut următoarea cronologie: În baza unei înţelegeri prealabile cu arestaţii Sergiu Stănăgoi, Marian Ciucă şi Constantin Drîmboi - judecaţi la Tribunalul Dolj pentru înşelăciuni cu cecuri fără acoperire - avocatul Ion Militaru ar fi primit de la George Adi Drîmboi (fratele lui Constantin Drîmboi) o şpagă în sumă de 45.000 de euro, în bancnote de câte 500 de euro, pentru a le „aranja“ procesul. Militaru ar fi convenit cu colegul său de breaslă, Octavian Ciucă, să împartă între ei cea mai mare parte a banilor, dându-le judecătorilor doar suma de 20.000 de euro. Această sumă i-ar fi înmânat-o judecătorului Laurenţiu Anghel în aceeaşi zi, în urma unei întâlniri pe care avocatul Ciucă a avut-o cu judecătorul Anghel pe strada Traian Lalescu nr. 19 din Craiova. Din această sumă - au susţinut în faţa instanţei procurorii DNA - Anghel i-ar fi înmânat în aceeaşi zi colegului său, Bogdan Diaconescu (cel care judeca dosarul cu pricina), suma de 15.000 de euro. Tranzacţia s-ar fi făcut chiar în biroul judecătorilor de la Secţia Penală a tribunalului, sub privirea colegei lor, judecătoarea Amalia Cecilia Cristel (fostă Moleanu).
Audiată la DNA, Amalia Cecilia Cristel a declarat în faţa procurorilor că a văzut cum, pe 5 mai, Laurenţiu Anghel i-a remis lui Bogdan Diaconescu o sumă de bani în biroul judecătorilor. Judecătoarea a spus şi că a auzit când magistratul Diaconescu i-a solicitat grefierei Ecaterina Ţibuleac să îi prezinte dosarul şi, după ce l-a primit, l-a studiat împreună cu Laurenţiu Anghel.
La rândul său, grefiera Ţibuleac a spus în faţa procurorilor DNA că, pe 5 mai, a redactat două variante ale sentinţei, ambele la dispoziţia judecătorului Bogdan Diaconescu. Într-o primă variantă, acuzaţii Stănăgoi, Ciucă şi Drîmboi au primit câte cinci ani de închisoare fiecare, după care i s-a cerut să scrie o nouă sentinţă, în care le reducea pedeapsa celor trei la câte patru ani de puşcărie. Grefiera a spus totodată că, atunci când judecătorul Diaconescu i-a cerut să-i aducă dosarul, a observat că magistratul studia a doua variantă a sentinţei împreună cu colegul său, Laurenţiu Anghel, în birou aflându-se şi judecătoarea Amalia Cristel.

Confruntare în faţa instanţei

Pe 5 iunie, Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat reţinerea şi arestarea judecătorului Bogdan Marius Diaconescu, faţă de care procurorii DNA începuseră urmărirea penală pentru luare de mită încă din 5 mai. Pe 7 iunie, la ora 19.00, judecătorul Diaconescu a fost reţinut pentru 24 de ore, pe bază de ordonanţă emisă de procurorii DNA, iar pe 8 iunie a fost arestat preventiv de Curtea de Apel Craiova.
Pentru a dispune arestarea preventivă a colegului ei de breaslă (şi fost coleg de birou), judecătoarea Mirela Ciurezu Gherghe de la Curtea de Apel Craiova s-a bazat şi pe alte probe depuse la dosar de procurorii DNA. Una dintre ele era sentinţa modificată cu fluid corector în dosarul pe care-l judecase Diaconescu, dar şi condica de şedinţe a Secţiei Penale a Tribunalului Dolj, din care lipsea o filă, corespunzând primei forme a sentinţei de condamnare din dosarul lui Stănăgoi şi al partenerilor săi de înşelăciune.
La arestarea lui Diaconescu a contribuit şi o declaraţie dată pe 26 mai, în faţa procurorilor DNA, de avocatul Octavian Ciucă. Acesta a susţinut că ştia de la amicul său, Laurenţiu Anghel, că judecătorul Diaconescu aplicase pedepse de cinci ani de închisoare în dosarul lui Stănăgoi, apoi modificase sentinţele, reducând pedepsele la patru ani de închisoare.
Pentru a se convinge, însă, de implicarea lui Diaconescu, preşedinta completului de la Curtea de Apel Craiova, care trebuia să se pronunţe asupra propunerii de arestare preventivă a procedat la confruntarea inculpatului cu martorul-cheie, judecătoarea Amalia Cecilia Cristel (fostă Moleanu). Martora şi-a menţinut declaraţia că a văzut cum Diaconescu a primit de la Anghel o sumă de bani. În replică, Diaconescu a susţinut că nu a primit absolut nici un ban de la colegul său, susţinând că declaraţia judecătoarei ar fi „neverosimilă“.

Diaconescu - pericol public

În urma dezbaterilor şi a evaluării probelor din dosar, Curtea de Apel Craiova a apreciat că „există indicii temeinice privind săvârşirea infracţiunii pentru care este cercetat“ judecătorul Bogdan Diaconescu. Instanţa a apreciat şi că „lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică din perspectiva rezonanţei sociale şi a impactului mediatic generat de datele din speţă“, considerând că „sunt necesare măsuri procesuale adecvate pentru a fi stopat climatul infracţional şi a se împiedica alte asemenea acţiuni de sfidare a legii“.
Completul de judecată a reţinut şi că, într-o convorbire telefonică purtată cu avocatul său - interceptată de anchetatori şi depusă la dosarul cauzei - judecătorul Bogdan Diaconescu ar fi făcut afirmaţii ameninţătoare la adresa colegei sale Amalia Cecilia Cristel. Aceste afirmaţii, deşi nu pot fi considerate modalităţi de influenţare a martorei, indică periculozitatea socială a lăsării inculpatului în libertate.
Drept urmare, instanţa a dispus arestarea preventivă a judecătorului. Decizia finală în acest sens ar putea fi luată chiar azi de instanţa de recurs - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - care fie va dispune eliberarea judecătorului Diaconescu, fie va valida mandatul de arestare preventivă emis de Curtea de Apel Craiova.

Liber la blocarea străzilor

Primăria Craiova şi-a încălcat propria dispoziţie prin care au fost stabilite locurile unde pot fi organizate mitinguri sau proteste pe domeniul public. Aproximativ o sută de sindicalişti au pichetat ieri sediul Partidului Democrat Liberal de pe strada Fraţii Buzeşti, acţiune desfăşurată cu acordul primăriei, care a închis strada, una intens circulată, timp de două ore, pentru ca protestatarii să-şi spună oful. Decizia de a acorda autorizaţie pentru protestul de ieri este cu atât mai surprinzătoare cu cât toate mitingurile de până acum au avut loc pe esplanada Teatrului Naţional „Marin Sorescu“, unul dintre cele patru locuri stabilite prin decizie de primar unde se pot organiza adunări publice. Antonie Solomon a emis pe 21 şi 25 septembrie 2009 două dispoziţii prin care stabileşte ca locurile pentru manifestări publice să fie velodromul din Parcul „Nicolae Romanescu“, curtea interioară a primăriei (de fapt, o parcare - n.r.), esplanada Parcului Tineretului şi esplanada Teatrului Naţional. Ieri, primăria a făcut o excepţie pentru sindicaliştii BNS şi cei din învăţământ, care au cerut demisia guvernului şi a lui Traian Băsescu direct din strada Fraţii Buzeşti. Dincolo de faptul că fluierele, tobele şi celelalte instrumente de făcut zgomot ale sindicaliştilor au perturbat activitatea unei bănci aflate faţă în faţă cu sediul PDL, cel mai deranjant lucru a fost închiderea străzii. Şoferii au fost nevoiţi să ocolească pe strada Împăratul Traian la o oră de trafic intens. În răspunsul trimis pe adresa GdS, primăria nici nu aminteşte de existenţa celor două dispoziţii date de Solomon şi nici nu explică de ce în acest caz nu a ţinut cont de ele. „Comisia de avizare a manifestărilor publice a hotărât că nu există motive pentru care acţiunea de protest de astăzi să nu se desfăşoare, fiind vorba despre o manifestare organizată la nivel naţional. Conform Legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, locaţia respectivă nu se află situată în zonele în care sunt interzise adunările publice. În consecinţă, toţi membrii Comisiei şi-au dat acordul pentru desfăşurarea manifestării“, se arată în comunicatul primăriei. În concluzie, de acum încolo, în fiecare zi ar putea fi închisă câte o stradă dacă sindicaliştii doresc să manifesteze.

Samir îşi adună carderii în arest

Procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova au cerut din nou, miercuri noapte, arestarea preventivă a lui Samir Sprînceană şi a celorlalţi trei tineri cercetaţi într-un dosar privind fraude cu cărţi de credit, de data aceasta în calitate de inculpaţi. De asemenea, în urma mai multor percheziţii organizate miercuri dimineaţă în Craiova, Bucureşti şi Drobeta Turnu Severin de către oamenii legii, au fost reţinute alte patru persoane care făceau parte din grupul infracţional coordonat de Samir, şi în cazul lor fiind făcute propuneri de arestare preventivă.

Samir Sprînceană, Ovidiu Doran şi Bogdan Niţulescu au fost reţinuţi de ofiţerii BCCO Craiova pe 1 iunie, înainte să iasă din ţară pe la Cenad. Aceştia au fost aduşi la Craiova încătuşaţi, fiind suspectaţi că se ocupă cu clonarea de carduri bancare. A doua zi au fost prezentaţi la Tribunalul Dolj în calitate de învinuiţi, împreună cu Claudiu Bălan, însă judecătorii au emis mandate de arestare preventivă pentru nouă zile numai pentru Samir şi Doran. Ulterior, Curtea de Apel Craiova a admis recursul formulat de procurori şi a dispus arestarea preventivă pentru toţi cei patru învinuiţi. Miercuri noapte, înainte să le expire mandatele celor patru, procurorii DIICOT au obţinut din nou arestarea lor preventivă şi, în plus, au adus lângă ei în arest alţi membri ai grupului de carderi.

Samir şi-a vândut maşina ca să cumpere aparatură skimming

Procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova au început cercetările în acest caz în februarie, când s-a sesizat faptul că în Craiova îşi desfăşura activitatea un grup infracţional organizat care se ocupa cu montarea pe bancomate din Germania, Franţa şi Italia de dispozitive „skimmer“ pentru a copia date de carduri bancare. Cu datele respective erau clonate cardurile originale, iar banii obţinuţi prin retrageri frauduloase erau folosiţi de membrii grupării ca să-şi cumpere case şi maşini de lux în ţară.
Liderul grupului a fost identificat ca fiind Samir Sprînceană, care acţiona împreună cu Marius Tudoran (arestat în străinătate pentru infracţiuni similare), dar şi cu sprijinul lui Doran şi al altor două persoane neidentificate până acum. Aparatura de „skimming“ folosită de membrii grupului fusese achiziţionată de la doi bucureşteni.
După ce în primăvara acestui an autorităţile italiene au arestat în provincia Bari două „săgeţi“, una fiind nepotul lui Samir, Ovidiu Doran, dar şi după o seamă de neînţelegeri privind împărţirea banilor, Samir a încept să caute alţi furnizori de aparatură, ocazie cu care a cunoscut alt bucureştean. Ulterior, Samir Sprînceană s-a întâlnit cu acesta ca să îi vândă o maşină, iar cu banii obţinuţi să cumpere aparatură de skimming performantă. Pentru asta, bucureşteanul l-a pus în legătură pe Samir Sprînceană cu Aurel Toma, Victor Udilă şi Constantin Solcanu.

Plecase să recupereze aparatura când a fost reţinut

Din ancheta desfăşurată în acest caz, oamenii legii au aflat că, la sfârşitul lunii mai, Doran şi cealaltă „săgeată“ au fost eliberaţi de autorităţile italiene şi au revenit imediat în ţară. Atunci, Samir Sprînceană a încercat să recupereze ce se mai putea din aparatura care nu fusese confiscată de autorităţile italiene de la „săgeţi“. A căutat mai multe persoane care să aducă aparatura din Italia, însă a fost refuzat. Potrivit procurorilor DIICOT, în acel moment, printre persoanele coordonate şi conduse de Samir pentru comiterea de infracţiuni cu carduri bancare au mai apărut două - Claudiu Bălan, zis Grăsuţul, şi Liviu Sfetcovici. În seara de 31 mai, Samir a decis să plece împreună cu Doran şi Niţulescu în Germania, unde urma să aibă o întâlnire cu Bălan, care trebuia să aducă aparatura folosită pentru copierea datelor cardurilor bancare (skimmere). Nu au apucat să ajungă în Germania, întrucât cei trei au fost opriţi în Vama Cenad şi aduşi la DIICOT Craiova pentru audieri.
Despre alt membru al grupului infracţional condus de Samir Sprînceană - Mădălin Crăciun, s-a stabilit că, în noaptea de 10 spre 11 martie, a încercat să obţină mulajul gurii unui bancomat al Băncii Millenium din Craiova cu ajutorul unei paste speciale. În cazul lui Udilă şi Solcanu, anchetatorii au obţinut interceptări în care vorbeau despre aparatură care lucrează la foc continuu, dar şi dovezi că, marţi seară, Udilă a primit o sumă importantă de bani de la Amsterdam, pe care urma să o împartă cu alte persoane.

Şase arestaţi din nouă

După percheziţiile efectuate miercuri dimineaţă, oamenii legii au reţinut încă patru persoane - Aurel Toma, Constantin Solcanu, Victor Udilă şi Liviu Sfetcovici, care au şi fost reţinute pentru 24 de ore. Mădălin Crăciun se sustrage cercetărilor şi nu a fost prins încă de poliţişti. Miercuri seară, procurorii DIICOT au dispus începerea acţiunii penale împotriva celor nouă inculpaţi, iar aproape de miezul nopţii i-au prezentat în faţa judecătorilor de la Tribunalul Dolj pe cei reţinuţi.
Ieri-dimineaţă, Tribunalul Dolj a emis pe numele lui Samir Sprînceană, Ovidiu Doran, Bogdan Niţulescu şi Claudiu Bălan mandate de arestare pentru 20 de zile, însă nu au admis propunerile de arestare preventivă pentru toţi ceilalţi inculpaţi. Astfel, numai Toma şi Sfetcovici au primit mandate de arestare pentru 29 de zile, ceilalţi fiind lăsaţi în libertate.
Toţi sunt cercetaţi pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup şi deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică.

Captură bogată la percheziţii

În urma percheziţiei domiciliare efectuate de oamenii legii la Doran au fost descoperite subansambluri confecţionate artizanal, utilizate în activitatea de descărcare a datelor obţinute prin skimming. La Niţulescu a fost găsită schema unui dispozitiv de copiere a datelor cardurilor bancare, iar la Bălan a fost descoperit un dispozitiv artizanal de citire /inscripţionare a benzii magnetice a cardurilor.
De asemenea, în calculatorul ridicat de la Doran au fost descoperite softuri pentru descărcarea datelor informatice de pe skimmere, coduri PIN, dar şi 14 fragmente de fişier cu informaţii privind codurile de pe banda magnetică a unor carduri. De la Sfetcovici şi Toma au fost ridicate mai multe dispozitive de skimming.


Samir, liderul grupării

În baza probelor strânse până în prezent, anchetatorii au apreciat că Samir Sprînceană era liderul acestui grup infracţional organizat. Procurorii DIICOT au stabilit că el coordona atât activităţile membrilor grupului, cât şi încercările de a-i salva pe cei care fuseseră prinşi de autorităţile străine. Din locuinţa lui Samir au fost ridicate formulare de expediat şi primit bani de la membrii grupării, dar şi alte documente.

Fără gaze, fără apă

 52 de familii din blocul Cămin 3 de pe strada Paşcani din Craiova au rămas, începând de vineri, 4 iunie, fără gaze şi apă caldă. Situaţia este departe de a se remedia atâta timp cât din totalul proprietarilor numai 20 sunt cu plata utilităţilor la zi. Furnizorul ameninţă că, până nu achită factura, nu vor avea gaze la centrala care deserveşte imobilul.

Unii şi-au achitat facturile la utilităţi, dar, din cauza vecinilor rău-platnici, le-a fost sistată distribuirea gazelor şi s-au văzut nevoiţi să-şi facă rost de butelii şi să se spele la lighean. Cauza: facturile pe luna martie, cu valori de 9.700 şi 2.000 de lei, nu au fost plătite integral. În prezent, centrala de la subsolul blocului nu mai funcţionează, iar proprietarii nu mai au apă caldă la baie şi bucătărie de patru zile. „Mie nu-mi convine, că sunt cu factura la zi. I-am spus şi copilului să nu mai joace fotbal, că nu are cum să facă baie. Încălzesc aşa, puţină apă, pentru spălat, dar la aragaz, cu butelia. Nu ştiu de ce nu le-a tăiat ălora care nu plătesc! De ce să suferim toţi?“, a spus o locatară de la parterul Căminului 3. Femeia tocmai discuta problema facturilor cu o vecină de palier. Ele consideră că marea „încurcătură“ s-a făcut de când de administrarea blocului se ocupă nou-înfiinţata asociaţie de proprietari şi nu PETROM, fostul proprietar al blocului. „Până în martie, noi plăteam la Petrom, din aprilie plătim la asociaţie. Am înţeles că s-a făcut o recalculare, de aceea sunt sumele mai mari. Şi sunt şi pentru 45 de zile. S-a verificat şi nu sunt greşeli, dar să vedem ce ne spun mâine (astăzi - n.r.), că avem şedinţă la asociaţie. Ia uite, fac sesizări, dar de plătit nu plătesc. Vai de capul nostru!“, a spus cealaltă femeie.
Alţi locatari consideră că au fost facturaţi de două ori pentru perioada de 15-31 martie. „OMV Petrom susţine că noi am plătit până pe 31 martie, la ei, iar doamna de la asociaţie susţine că am plătit până la 15 martie. Deci, am fost facturaţi de două ori pentru perioada 15-31 martie. De la asociaţie ne spun că nu avem gazele plătite de pe 15 martie, iar cei de la Gaze spun că au fost achitate, afişarea s-a făcut pe 1 iunie, iar nouă ne-au fost tăiate gazele şi apa caldă pe 4 iunie“, afirmă alt locatar.
Mulţi dintre ei au neglijat plata întreţinerii, fiind interesaţi să îşi instaleze un contor propriu pentru măsurarea energiei electrice. Au ales această variantă întrucât CEZ-ul este singurul furnizor care nu cere situaţia datoriilor. Pentru gaze şi apă nu se încheie contracte individuale cu datornicii.

La început e mai greu cu asociaţia

Asociaţia înfiinţată începând cu luna aprilie a acestui an porneşte mai greu, cel puţin aşa susţin reprezentanţii Anca Bălăşoiu, administrator, şi Mihai Stăncescu, preşedinte. Citirea, calculul facturilor şi încasările s-au făcut până în luna martie de către Petrom, administratorul clădirii. „Către acesta s-au plătit debitele până pe 15 martie, deşi scriptic ei figurează cu încasările la începutul lunii aprilie. Dar este o diferenţă, cei de la Petrom cereau indexul în jurul datei de 19 ale lunii, iar cei de la Gaze fac citirile la finalul lunii. De aici o diferenţă de zece zile. Nu este o facturare dublă. Consumul real este cel începând din 15 martie şi luna aprilie. Marea problemă aici o constituie facturile la întreţinere neachitate. Apoi, ei au o contorizare diferită de alte condominii din oraş, totul este la pauşal. Având centrală proprie, au beneficiat de căldură şi o bună parte din luna aprilie. Acum, costurile li se par mari. Cu părere de rău, dar nu vor avea gaze până nu plătim cele două facturi, de 9.700 şi 2.000 de lei“, a declarat administratorul asociaţiei Cămin 3, Anca Bălăşoiu.
În schimb, preşedintele asociaţiei, Mihai Stăncescu, şi el locatar, a spus: „Noi suntem de vină că nu am plătit. Mai avem şi şapte locatari care au o datorie la Petrom de 600 de milioane (lei vechi - n.r.) şi au fost daţi în judecată. În plus, cei de la Distrigaz (GDF Suez) au trimis două facturi într-un interval de timp prea scurt. Oamenii au promis că plătesc, dar să ia pensiile, ajutoarele. Altfel nu vom avea gaze o perioadă mai mare de timp“, afirmă Mihai Stăncescu, preşedintele asociaţiei.
Din păcate, un răspuns oficial din partea GDF Suez şi OMV Petrom nu am primit într-un interval de timp optim.

sursa:gazeta de sud

O noua minciuna...

Reconstrucţia Sălii Polivalente din Craiova a ajuns din nou într-un punct sensibil. Lucrările nu pot fi continuate din cauză că licitaţia pentru introducerea mai multor tipuri de utilităţi, cum ar fi aerul condiţionat, şi pentru amenajări interioare, de exemplu, zona presei, nu a fost organizată, după cum susţine Ionel Gagu, directorul general al antreprenorului Concas Buzău. Situaţia ar fi cauzată de transferul de sarcini între autorităţi de anul trecut. „Organizarea licitaţiei şi execuţia acestor lucrări erau până anul trecut în sarcina Primăriei Craiova, însă apoi au fost preluate prin hotărâre de guvern de Ministerul Dezvoltării, care a decis să şi suporte cea mai mare parte din cheltuieli“, susţine Ionel Gagu. Acesta apreciază că, în condiţiile în care nu au început până la această oră lucrările menţionate, Polivalenta nu va fi gata nici în 2010. Reprezentanţii Primăriei Craiova sunt aerieni când vine vorba de blocajul de la Polivalentă. Ieri, la prânz, ştiau că alocaţia din acest an mai ajunge „cam pentru o lună“ şi susţineau că vor face demersuri pentru continuarea finanţării. Aceasta era informaţia deţinută de viceprimarul Teodor Sas. Nici directorii primăriei nu aveau vreo idee despre cauzele blocajului şi au cerut răgaz să sune la Compania Naţională de Investiţii, prin care sunt distribuite fondurile de reconstrucţie a Polivalentei. La insistenţele presei de a furniza informaţii suplimentare, aceştia au aflat cum stau de fapt lucrurile şi că, din devizul total de 100 de milioane aprobat în decembrie 2009, au mai rămas de alocat circa 30 de milioane.

Teodor Ţarălungă crede că Ştiinţa va renaşte


Fosta extremă a „campioanei unei mari iubiri“, 65 de ani împliniţi astăzi, e convinsă că în sezonul viitor Ştiinţa, cu o experienţă în plus şi cu câteva transferări, nu va mai repeta evoluţiile modeste din ediţia recent încheiată.

- Aţi jucat pentru culorile alb-albastre şapte sezoane, având cele mai frumoase amintiri din epoca fastă a „campioanei unei mari iubiri". Cum au fost acei ani?
- Frumoşi, de neuitat! Marţi (astăzi - n.r.) împlinesc 65 de ani şi trăiesc şi acum, cum să spun, cu nostalgia acelor sezoane jucate în alb-albastru. E şi firesc, Universitatea de atunci, „campioana unei mari iubiri", cum au numit-o poeţii şi ziariştii vremii, a fost cu adevărat o iubire. De atunci s-a clădit brandul Ştiinţei. Am jucat pe un stadion „Central" mereu arhiplin. Sunt părtaş, ca să zic aşa, la primele performanţe ale Universităţii: primul titlu naţional - 1974 şi prima Cupă a României, cea din 1977. Din păcate pentru mine, n-am jucat în finala Cupei 1977, Universitatea - Steaua 2-1, fiind operat.

„Am venit la Craiova pentru Oblemenco“

- Este adevărat că aţi venit la Craiova pentru Oblemenco?
- Da, este realitatea. Eram prieteni buni, ne-am cunoscut şi împrietenit la echipa naţională de juniori, era un om fantastic, cum rar găseşti pe acest pământ. Oblemenco mi-a devenit apoi naş de cununie.
- Înainte de a ajunge la Universitatea Craiova, v-a racolat Steaua, dar în Ghencea aţi ajuns în... arest?! Dacă informaţia este reală, ce s-a întâmplat?
- N-am ajuns în arest! Era însă cât pe aci... Eram, într-adevăr, la Steaua şi conducerea a intenţionat să mă trimită la Progresul, la schimb cu Dumitru Popescu. Eu însă nu voiam să mă prezint la Progresul. Şi atunci cei de la Steaua au vrut să mă trimită în arest, vreo zece zile. În cele din urmă, am acceptat şi am plecat la Progresul. Şi bine am făcut deoarece la Progresul am avut cea mai boemă viaţă!
- De fapt, din câte mi-aţi spus cu alte ocazii, nu aţi agreat cluburile departamentale, militare, Steaua, Dinamo...
- Aşa este. În viaţa mea nu mi-a plăcut să spun „Să trăiţi!" şi „Ordonaţi!", aşa că înţelegi.

„Simbolul Ştiinţei este în Craiova, nu la Severin“

- Revenind la zi, ce ziceţi de Universitatea actuală?
- Este o echipă tânără, dar fără experienţă. Are mulţi jucători talentaţi, dar nu prea-mi explic de ce au ajuns să aibă obiectiv salvarea de la retrogradare?! Cum spuneam, lipsa de experienţă a contat, dar zic că o greşeală a fost aceea cu schimbarea antrenorilor. Fiecare antrenor, ba român, ba străin, a venit cu alte idei, cu alte aşezări probabil ş.a.m.d. Asta cred că i-a aiurit pe jucătorii Ştiinţei. Cam aşa văd eu lucrurile din afară, nu ştiu ce este la club. Vreau însă să mai spun ceva... Mititelu a investit la Universitatea, inclusiv la stadion. Cu ce drept însă a mutat echipa la Turnu Severin? Simbolul şi locul Ştiinţei este în Craiova, pe „Ion Oblemenco". Toţi marii foşti fotbalişti ai Universităţii din Craiova ar trebui să-i explice şi să-l determine pe finanţator să readucă echipa acasă.
- Cum vedeţi Ştiinţa în noul sezon?
- Sunt convins că va renaşte! A trecut un sezon peste jucători, au altă experienţă. Poate că şi lotul va fi completat, nu ştiu ce-i pe acolo, dar Ştiinţa nu mai trebuie să se lupte pentru evitarea retrogradării!
- V-aţi stabilit de mulţi ani la Râmnicu Vâlcea. Ce se întâmplă acolo? De ce echipa locală nu reuşeşte să repromoveze în Liga I?
- Sunt mai multe probleme care au condus, din păcate pentru Râmnicu Vâlcea, la nepromovarea în prima ligă. Echipa actuală nu a avut jucători proprii, ci mai mult împrumutaţi, iar aceştia nu sunt aşa de interesaţi în a realiza obiectivul clubului. Nu a fost nici buget pentru promovare, iar asta a contat enorm.

Angajatorii nu mai renunţă prea uşor la salariaţi

2009 a început prost pentru foarte mulţi doljeni, în luna ianuarie fiind disponibilizate aproximativ 730 de persoane. Partea dificilă este că numărul persoanelor rămase fără un loc de muncă în urma disponibilizărilor a tot crescut în aproape fiecare lună din 2009, societăţile anunţându-şi intenţia de a renunţa la o parte dintre angajaţi.
„În perioada ianuarie-decembrie 2009, angajatorii doljeni au anunţat că intenţionează să disponibilizeze aproximativ 3.300 de persoane“, a declarat Aurora Tiribeja, directorul coordonator al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Dolj.
Domeniile de activitate atinse de disponibilizări anul trecut a fost dintre cele mai variate: construcţii civile şi industriale, tâmplărie PVC, confecţii încălţăminte şi îmbrăcăminte, comerţ, agricultură, foraj, fabricare maşini şi echipamente electrice etc.

Cu 21% mai puţini disponibilizaţi faţă de anul trecut

Tendinţa angajatorilor de a traversa criza renunţând la o parte din personal se menţine şi anul acesta. Totuşi, această tendinţă este mult diminuată. Dacă în primele cinci luni ale anului trecut numărul angajaţilor la care firmele doljene au anunţat că vor să renunţe s-a ridicat la 1.533, anul acesta sunt cu aproximativ 21% mai puţini. „În perioada ianuarie-martie, angajatorii doljeni au anunţat că intenţionează să disponibilizeze 1.206 persoane, din care 407 în ianuarie, 437 în februarie, 291 în martie, 35 în aprilie şi 36 în mai“, a precizat Aurora Tiribeja. Aceasta a explicat că aceste persoane îşi desfăşoră activitatea în domenii precum construcţii civile şi industriale, construcţii metalice, fabricarea îngrăşămintelor chimice, confecţii încălţăminte, construcţii drumuri şi producţie şi servicii. În ceea ce priveşte perioada următoare, potrivit informaţiilor primite de la reprezentanţii AJOFM Dolj, până în prezent, pentru luna iunie, două societăţi din Dolj au anunţat că intenţionează să disponibilizeze aproximativ 278 de persoane. „Deocamdată, pentru luna iunie, nu avem nici o notificare cu privire la posibile disponibilizări“, a adăugat Tiribeja.

Locuri de muncă vacante

Persoanele rămase fără un loc de muncă au în prezent, la dispoziţie, 255 de posturi libere oferite de angajatorii doljeni. La acestea se adaugă cele 206 locuri de muncă vacante disponibile pentru români în străinătate, prin reţeaua Eures. Majoritatea dintre acestea (191) sunt disponibile în Cipru, dar mai sunt 13 în Marea Britanie, unu în Spania şi unul în Suedia.

A învins şi România pe cineva

Meci Amical

România - Honduras 3-0
Stadion: Sankt Veit an der Glan, spectatori: 150
Au marcat: D. Niculae ’20, Florescu ’45, Rădoi ’75 pen.
România: Lobonţ (Lung ’83) - Dănănae, Tamaş (Galamaz ’79), Goian, Raţ (Sepsi ’84) - Cociş (Ghioane ’46), Rădoi, Florescu, Deac (Răduţ ’82)- M. Bilaşco, D. Niculae (Dică ’67). Selecţioner: Răzvan Lucescu.
Honduras: Escober - Mendoza, Bernardez (Chavez ‘39), Izaguirre, Figueroa - Nunez (Espinoza ‘46), Palacios (Turcios ‘68), Guevara, De Leon (Pavon ‘59) - Suazo, Welcome. Selecţioner: Reinaldo Rueda.
Cartonaşe galbene: Florescu ‘72, Dică ‘78 / Bernardez ‘33
A arbitrat: Gerhard Grobelnik (Austria).

„Tricolorii“ au încheiat stagiul de pregătire din Austria cu o victorie clară în faţa reprezentativei Hondurasului, 3-0, abordând meciul cu o atitudine diferită comparativ cu cea din partidele precedente.

Naţionala condusă de Răzvan Lucescu a obţinut prima victorie din cadrul stagiului de pregătire de la sfârşitul acestui sezon, 3-0 cu reprezentativa Hondurasului, chiar în ultimul meci amical pe care-l avea programat, în localitatea austriacă Sankt Veit an der Glan. După înfrângerile cu Ucraina (2-3) şi Macedonia (0-1), care au provocat o avalanşă de critici din partea presei şi a multor oameni de fotbal, „tricolorii“ s-au mişcat mai bine în faţa hondurienilor, care nu au arătat ca o echipă demnă să participe la un turneu final al Campionatului Mondial. Daniel Niculae a deschis scorul în minutul 20, cu un şut pe jos, după ce a primit o pasă de la Deac. George Florescu a majorat diferenţa de pe tabelă în ultimul minut al primei reprize, după ce balonul a circulat pe traseul Bilaşco - Raţ - Niculae. Mirel Rădoi a închis tabela în minutul 75, transformând un penalti obţinut de Deac, unul dintre cei mai buni jucători ai meciului. La echipa pregătită de Lucescu s-a văzut o atitudine mai bună în joc faţă de precedentele amicale, cu toate că nici în meciul cu Honduras nu a strălucit, în ciuda diferenţei de scor. Înainte de debutul preliminariilor pentru Campionatul European din 2012, România mai are programat un meci de pregătire, pe 11 august, în compania Turciei.

Lupescu: Suntem pe drumul cel bun

Ionuţ Lupescu, directorul general al FRF, a declarat că naţionala României este pe drumul cel bun, după ce a reuşit să învingă selecţionata Hondurasului.
„Ne-am apărat foarte bine şi am avut şi alte ocazii în afară de golurile marcate. Sigur, mai avem mult de muncă, dar sunt convins că suntem pe drumul cel bun. Avem jucători pe care să ne putem baza în campania de calificare pentru Euro 2012, dar important e ca în toamnă să evolueze pentru echipele lor şi să fie sănătoşi. Până acum am avut mari probleme din acest punct de vedere. Nu ne-a fost uşor, dar şi-au dorit foarte mult să câştige acest meci şi s-au luptat în teren. Cred că există un nucleu de jucători. Acum ne-au lipsit aproximativ trei-patru. Mai avem un test foarte important, cu Turcia, în august, şi atunci vom şti exact unde ne aflăm înainte de calificările pentru CE. Acum ne mai rămâne doar să mergem la Euro şi sper să începem cu dreptul campania de calificare“, a declarat Lupescu, la DigiSport.

Ne-au lăudat hondurienii

Jucătorii naţionalei noastre au fost lăudaţi după victoria de sâmbătă seară de Reinaldo Rueda, selecţionerul Hondurasului, care susţine că echipa sa este cu moralul la pământ după această înfrângere.
„Adversarul ne-a surprins, iar după ce am primit două goluri nu am mai putut recupera. Nu am avut mingea şi ne-a lipsit mobilitatea la centrul terenului. România a câştigat în încredere pe măsură ce noi continuam să comitem erori. Trebuie să evaluăm şi să corectăm ce s-a greşit. Adversarii au fost la un nivel înalt şi ne-au arătat unde ne aflăm de fapt. Acum ne vom ridica, deşi îmi e foarte greu să-i remontez pe băieţi. Sper să-i am în picioare la debutul din Africa de Sud“, a spus Rueda.

Primarul mort, agent electoral pentru nevastă

La Adamclisi au avut loc ieri alegeri, după ce, în martie, edilul comunei, Emil Burcea, a murit în urma unui atac de cord. Fotoliul de şef al localităţii a fost vânat în ultimul tur de scrutin de Marieta Burcea (PSD), văduva fostului primar, şi de Anton Burcea (PDL).
După o lună de campanie electorală acerbă, duminică a fost ziua „zero" pentru alegerea viitorului primar al comunei constănţene Adamclisi. Lupta s-a dat între Marieta Burcea, soţia defunctului primar Emil Burcea, candidatul PSD, şi Anton Burcea, candidatul PDL.

Piţurcă întăreşte Steaua cu jucători de la Craiova. Gângioveanu, aşteptat în Ghencea


Pe lista de achiziţii a Stelei întocmită de Victor Piţurcă se află şi mijlocaşul Universităţii Craiova şi al naţionalei de tineret, Cosmin Gângioveanu.
Fotbalistul de 21 de ani şi-a manifestat intenţia de a părăsi Ştiinţa, iar patronul echipei, Adrian Mititelu, l-a anunţat că-l lasă să plece dacă vine cu o ofertă avantajoasă pentru club. Şi aceasta ar putea veni de la Steaua. Conform Gsp, Victor Piţurcă l-a pus în capul listei de achiziţii pe Gângioveanu şi a demarat tratativele cu Universitatea.
Steaua l-ar vrea de la Craiova şi pe fundaşul central Valerică Găman, însă la acesta Mititelu nu este dispus să renunţe, în ciuda insistenţelor lui Gigi Becali. „Pe Găman nu-l dă Mititelu şi cu asta basta! Nu vrea, aşa că nu are rost să mai vorbim“, a tot spus finanţatorul Stelei.

Gângioveanu ar putea însă ajunge în Ghencea, la fel cum s-a întâmplat şi cu Andrei Ionescu, singurul jucător din „era Mititelu“ care a plecat de la Universitatea la Steaua, contra sumei de 500.000 de euro.
Cosmin Gângioveanu are 62 de meciuri în prima ligă şi trei goluri, dintre care două în sezonul recent încheiat, în duelurile cu Rapid şi Unirea Urziceni.

Balaci: „La Universitatea nu mai vin nici ca magazioner!“


Fosta glorie a Universităţii Craiova, Ilie Balaci, nu mai vrea să audă de gruparea alb-albastră şi spune că nu va mai reveni niciodată la Ştiinţa, indiferent de postul oferit.
Anunţul a fost făcut astăzi, la conferinţa de presă organizată cu prilejul celei de-a patra ediţii a Cupei „Ilie Balaci“, care va începe de mâine la Şcoala Obedeanu, acolo unde a învăţat „Minunea Blondă“.
Ilie Balaci nu va mai antrena niciodată Universitatea! Nu mă mai interesează sub nicio formă să vin la Craiova, nici ca antrenor, nici ca magaziner!“, a fost declaraţia lui Balaci.
Fostul mare jucător al României este supărat pe faptul că, pentru a doua oară, patronul Adrian Mititelu nu l-a luat în seamă când s-a pus problema oferiri postului de antrenor al Universităţii.
Prima oară, când Balaci era manager general, Mititelu s-a gândit la el doar când nu a mai avut altă soluţie, fiind refuzat politicos. A doua oară când Ilie s-a considerat „umilit“, după cum s-a destăinuit acesta unor apropiaţi, a fost în sezonul trecut, când Mititelu l-a suspendat pe antrenorul Mark Wotte şi i-a propus lui Balaci postul, dar apoi nu a mai dat niciun semn.
sursa:adevarul.ro

Mititelu nu s-a decis încă asupra antrenorului. Cine va fi alesul?


Lista cu posibilii antrenori ai Ştiinţei pentru sezonul viitor se micşorează, iar patronul Adrian Mititelu are tot mai puţine variante.
După ce nume ca Piţurcă, Sabău sau Bergodi nu mai sunt de actualitate, în cărţi pentru a prelua Universitatea au mai rămas Zoran Filipovici (fost la Ceahlăul), Antonio Conceicao (fost la CFR Cluj) şi Ştefan Stoica, toţi fără angajament.
Ultimul a mai antrenat Ştiinţa în sezonul 2006-2007, din etapa a 10-a până în etapa a 27-a, fiind înlocuit cu Florin Cioroianu. 
Finanţatorul oltean are referinţe bune şi în cazul celorlalţi doi şi nu vrea să se grăbească. Stoica are avantajul că este craiovean, Filipovici că nu e scump, iar Conceicao are de partea sa experienţa. Totul ţine şi de buget, iar Mititelu încă mai aşteaptă suplimentări. 
Una ar putea veni de la Steaua, Victor Piţurcă dorindu-l la echipă pe Gângioveanu, jucător de care patronul Ştiinţei este dispus să se despartă.      
Reunirea lotului este programată pe 15 iunie, iar până atunci Universitatea Craiova trebuie să-şi definitiveze staff-ul tehnic. 

Gigi Becali: "Va fi un alt preşedinte la Steaua"


Patronul Stelei Gigi Becali spune că numirea lui Victor Piţurcă la echipa din Ghencea este o chestiune de zile şi dezvăluie că viitorul tehnician va alege şi un nou preşedinte la clubul roş-albastru.
"Piţurcă face tot, el se ocupă şi de relaţia cu suporterii şi de celelalte lucruri. Va fi şi un nou preşedinte la club, dar eu nu-l ştiu, Piţi are numele", a spus Gigi Becali. Favoritul fostului selecţioner este veteranul Emeric Ienei.
"Piţi îmi spune la telefon ce gânduri are"
"Probabil luni va fi prezentat Piţi. Piţi va face cum îi convine lui. Eu cu Piţi mai vorbim la telefon, îmi spune de jucători şi ce gânduri are. Tot ce va pleca şi tot ce va veni îi aparţine lui Piţurcă, atât jucători cât şi staff tehnic. Va schimba totul din temelii. Nu vreau să vorbesc eu de transferuri. În primul an trebuie să luăm neapărat campionatul, iar apoi, în următorii 3-4 ani, o echipă care să se bată cu marile puteri ale Europei. Aşa a zis Piţurcă şi el nu spune niciodată vorbe goale. Nu vorbeşte niciodată aiurea" , a spus Becali la gsp tv.

Râmnicu Vâlcea: La „Sărbătoarea Căpşunului” vor defila cei mai frumoşi cai

 6 iunie,în localitatea Buneşti, cultivatorii de căpşuni din mai multe localităţi din zonă se vor prinde în hora căpşunarilor
De 40 de ani încoace, la Buneşti are loc „Sărbătoarea căpşunului". Cei mai mari producători din zonă vor organiza o expoziţie cu roadele muncii lor şi se vor prinde într-o horă a cultivatorilor. Pe DN 67, care trece prin faţa Primăriei, vor defila pentru câteva minute atât cultivatori de căpşuni, cât şi tinerii din comună, călare pe cei mai frumoşi cai. Sărbătoarea se va încheia cu multă voie bună: muzică şi antren pentru toate gusturile.

Sarbatoarea cocosului hurezean

Vreme de trei zile, zeci de meşteri populari şi-au expus creaţiile la ediţia cu numărul 40 a Târgului Ceramicii Populare Româneşti, „Cocoşul de Hurez“. A fost vremea la care plămădirea pământului s-a arătat din nou lumii întregi.

Întâi se macină vopseaua. Huma - albul natural. „Piperul“, pentru maro. „Ruşala“, la roşu. Şi „arama“, pentru galben. Se macină cu râşniţa - în zilele noastre unealta are motor. Şi se pun cu apă - pentru că, la Horezu, culorile sunt lichide. Misiunea asta de regulă e a copiilor - a făcut-o Sorin Giubega când era de o şchioapă, o fac acum şi copiii lui.
Oamenii mari se îndeletnicesc însă cu lutul. Reţeta e doar de ei ştiută şi lăsată moştenire din tată în fiu. Pământul se pregăteşte înainte cu cuţitoaia. Se face o turtă mare de lut şi se taie cu cuţitoaia, felii subţiri, de trei, patru milimetri. Două tăieri se fac, ca pământul să scape de toate gunoaiele din el. Apoi se frământă bulgări de lut, li se dă apă şi se lasă la dospit o zi şi o noapte. Se ia pe urmă câte un bulgăre, se calcă bine cu piciorul, să se amestece zdravăn. Din el se fac gogoloaie, care se măsoară după ce ai în gând să modelezi. Se pune bucata de lut pe roată şi, în vreme ce cu o mână se mişcă maşina, cu cealaltă se modelează. În farfurie, cană de vin, vază, solniţă, oală şi altele trebuincioase în casa omului. 
Obiectul se lasă pe urmă la zbicit. Dacă e soare, preţ de o oră, după care se trage la umbră, să nu se usuce prea rău. Culoarea vine la sfârşit. Cu cornul de vită moţat cu o pană de gâscă se dă fondul alb - o spirală pornind din centrul farfuriei până la margini. Cu gaiţa - un lemn cu ac în cap - se face apoi modelul în culori, aşa cum frumos îl închipuie olarul din Horezu, cu flori, cu modele geometrice, spiralate, subţiri, pictură migăloasă şi fină, demnă de artistul oltean. Se pune obiectul iar la zbicit, să se mai zvânte apa din el. Şi se finisează dosul farfuriei, pe care se scrijeleşte, cu acul, numele creatorului, anul şi, desigur, localitatea de origine: Horezu. Se mai usucă o dată, de tot, apoi se fac două arderi consecutive. Una pentru fixarea vopselei, alta pentru smălţuire.

O moştenire de taină

„Şi se duce pe urmă la piaţă“, râde Sorin Giubega din pridvorul căsuţei ţărăneşti în care şi-a expus sâmbătă obiectele din pământ, la Târgul Ceramicii Populare Româneşti „Cocoşul de Hurez“. Ca toţi oamenii de la Horezu, Sorin a învăţat meşteşugul de copil. Cum se ridica bătrânul de la roată, băiatul se furişa să simtă pământul şi să-l înveţe. Se făceau concursuri între cei de seama lui, de la care nu lipsea niciodată. La opt ani, a luat primul premiu. Celelalte au urmat firesc, ca pentru orice artist cu har. Acum are copii. Fata cea mare, Adina, a câştigat deja mai multe olimpiade naţionale de meşteşuguri tradiţionale. În vreme ce de mezină, un an şi patru luni, nu mai are nimeni loc în atelier: lutul e jucăria ei preferată. 
„Suntem deja la a patra generaţie de ceramişti în familie“, zâmbeşte Sorin Giubega, adunând într-o privire toată mulţimea de obiecte expuse sâmbătă la târg. „Nu-mi pare rău. E o meserie care-ţi dă mulţumirea inimii. Pui dragoste şi talent în ea, iar cine iubeşte ce faci te răsplăteşte cum se cuvine“, spune el. 

Taina pământului, din toată ţara

De la doi lei la trei sute au fost preţurile la care şi-a vândut sâmbătă Sorin Giubega vasele de ceramică. Au ieşit bani, aşa cum ies de fiecare dată când merge cu „marfa“ în târguri, pieţe, expoziţii şi oriunde unde e invitat. Comenzi ia şi acasă, pentru magazine sau străinătate, aşa cum fac toţi ceramiştii din Horezu. Arta lor e apreciată. Iar lucrul acesta s-a văzut sâmbătă şi duminică, când au călcat pragul târgului în jur de 50.000 de oameni, români şi străini. Englezi, italieni, nemţi, unguri au cercetat la pas expoziţia organizată la hanul şi campingul Stejari din Horezu. Au expus, în căsuţele ţărăneşti ori în corturi, meşteri populari din toate marile centre de ceramică din ţară: Baia Mare, Maramureş, Corund, Odorheiul Secuiesc şi Miercurea Ciuc (din Harghita), Oboga (din Olt), Şişeşti (din Mehedinţi), Obârşia (din Hunedoara), Marginea (din Suceava), Braniştea (din Galaţi), Dumbrava (din Timiş), Găleşoaia (din Gorj), Curtea de Argeş (din Argeş), Braşov, Târgu Mureş şi, bineînţeles, Vlădeşti, Lungeşti, Măldăreşti, Slătioara şi Horezu din Vâlcea.

Doar artă populară românească

Au fost acolo artişti populari adesea premiaţi la târgurile de ceramică, precum Laszlo Tofalvi, din Harghita, cu vasele meşterite de el şi soţie, în albastrul adus de saşi acum mai bine de o sută cincizeci de ani. Au fost Adriana şi Dan Bledea, din Baia Mare, cu meşteşugul lor grafitat, reprezentând toată Baia Sprie şi Valea Izei, cu specificul zonei – forme geometrice, florale, zoomorfe şi în culorile tradiţionale de alb, roşu şi cobalt -  de trei ori laureaţi până acum cu marele premiu al târgului organizat la Horezu.           
Pentru ca ochiul şi inima privitorului să se îmbete mai mult cu arta tradiţională românească, nu au lipsit de la „Cocoşul de Hurez“ şi alţi meşteri populari. A fost acolo Miron Cernătescu, din Horezu, cu naiurile sale, izvor de doine; a fost Antoaneta Nadu, din Bechet, cu covoarele olteneşti care au străbătut toate continentele; Deak Csaba, din Odorheiu Secuiesc, cu bijuterii din lemn şi ceramică; Cristina Miculescu, din Stoeneşti, Vâlcea, cu costume populare, marame, traiste şi mărgele; Elisabeta Onu, din Bascov, Argeş, cu turtă dulce şi ciubuc; Ion Ghiţă, din Braşov, cu genţi, portofele, chimire şi brăţări din piele; Dănilă Zoltani din Sighişoara, Mureş, zis „omul cu papură“, cu ale sale pălării, şepci, coşuri şi papuci, care a câştigat premiul întâi la festivalul meşterilor populari de la Craiova, din 2009; Stan Dumitru, din Băbeni, Vâlcea, cu găvanele, coveţile, „frunzele“ şi sucitoarele sale din lemn de salcie, ori Nicolae Diaconu, din Braşov, cu ciobanii, românii adevăraţi cu sacul în spate ori oala de vin în mână, sau cobza subraţ, plămădiţi din pământ.

„Să le culegi şi să le vâri în sân…“

Ca la orice târg care se respectă, nu au lipsit de la cele trei zile ale manifestaţiei - cu o tradiţie de 40 de ani - degustarea produselor tradiţionale de Horezu şi concertele de muzică: vineri, şi-au făcut apariţia pe scena amenajată în campingul Stejari patru trupe de rock, în vreme ce sâmbătă au evoluat formaţii artistice de copii, Orchestra „Rapsodia vâlceană“, formaţii artistice din comunele Costeşti, Vaideeni, oraşele Băbeni şi Miroveni, Ansamblul „Brăduleţul“ al Casei de Cultură Horezu şi soliştii Angelica Stoican, din Mehedinţi, şi Ion Creţean, din Craiova. De asemenea, tot sâmbătă, primarul oraşului Horezu, Constantin Niţu, a semnat actul constitutiv al Asociaţiei Europene a Centrelor de Ceramică, la care au participat preşedinţii Centrelor de Ceramică din Franţa, Italia, Spania şi România. 
Câştigătorii Târgului „Cocoşul de Hurez“ au fost, anul acesta, Doina şi Zaharia Bledea, care au obţinut marele premiu al târgului, Cornel Sitar (din Baia Mare) şi  Eugen Pătru (din Vlădeşti, Vâlcea), câştigătorii locului întâi; Mathe Deneş (Corund, Harghita), locul al doilea; Ştefan  Truşcă (din Româna - Balş, judeţul Olt), locul al treilea. S-au acordat premii speciale pentru Eufrosina Vicşoreanu (Horezu), Ilona şi Laszlo Tofalvi (Corund, Harghita), Anton Gogioman (Slătioara, Vâlcea) şi Costel Popa (Horezu, Vâlcea).
La ceas aniversar - „Cocoşul de Hurez“ a împlinit 40 de ani -, mai e loc de un cuvânt al lui Dinu Săraru. „Voievodala ctitorie a Brâncoveanului, unind între zidurile ei renaştere românească, Biserica sfântă şi palatul şi chiliile monahale, precum şi vestitul cocoş ca un simbol al orgoliului oltenesc de sub munte, dar şi al unei arte întemeiate pe bulgărele de lut, izvodită de mâinile domneşti ale olarilor ce au nemurit cu numele meseriei lor numele unui sat întreg, sub peceţile de har ale Hurezilor, sub un cer care, începând din iunie, te lasă noaptea să atingi stelele ca şi când ar fi mere văratice şi nu-ţi rămâne decât să le culegi şi să le vâri în sân“.


sursa:gazeta de sud

Dosarul TVA al lui Samir, din nou pe rol

Judecarea procesului privind returnările ilegale de TVA făcute de Samir Sprânceană şi partenerii lui de afaceri s-a reluat la Tribunalul Dolj după mai bine de un an, timp în care dosarul a fost la Curtea Constituţională, care a judecat o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de avocaţii lui Sprânceană şi Împuşcătoiu. 

Tribunalul Dolj reia, începând cu 9 iunie, judecarea dosarului în care Samir Sprânceană, Adrian Berceanu, Lucian Roland Împuşcătoiu, Florinela Luminiţa Dobre, Petrişor Crăciun, Ion Alin Popa şi Florinel Buioca sunt acuzaţi de procurorii DIICOT ai Parchetului General de returnări ilegale de TVA în valoare de aproape 66 de milioane de lei, unul dintre cele mai mari „tunuri“ din România.
Potrivit anchetatorilor, în perioada iulie 2003 - octombrie 2004, grupul infracţional organizat constituit, printre alţii, de Samir Ionel Sprânceană, Adrian Marius Berceanu şi Lucian Roland Împuşcătoiu, a solicitat şi obţinut ilegal, prin intermediul mai multor societăţi comerciale, TVA cu titlu de rambursare de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj în valoare de 659.188.708.982 de lei vechi.
Conform procurorilor Parchetului General, banii obţinuţi din rambursările ilegale de TVA au fost ridicaţi în numerar sau au fost transferaţi în conturile SC KIRA GROUP SRL şi SC OLTENIA NETWORK CABLE SRL, societăţi la care Sprânceană, Berceanu şi Florinela Luminiţa Dobre erau asociaţi şi administratori, cu motivaţia „achiziţii agricole“ sau „plată salarii“, deşi firmele respective nu au achiziţionat niciodată produse agricole, iar societăţile comerciale nu au avut salariaţi. Sumele de bani ridicate în numerar ajungeau în buzunarele învinuiţilor Sprânceană, Berceanu şi Împuşcătoiu, au mai stabilit anchetatorii. Samir şi partenerii săi de afaceri au fost sprijiniţi de Petrişor Crăciun, Ion Alin Popa şi Florinel Buioca, care, prin mai multe societăţi comerciale, au emis documente financiar-contabile ce atestau operaţiuni comerciale fictive şi care erau folosite la obţinerea de rambursări de TVA.

Judecată prelungită

Grupul lui Samir Sprânceană a fost trimis în judecată, la începutul lunii august 2006, de către procurorii DIICOT, pentru comiterea mai multor infracţiuni, printre care înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani, fals, uz de fals, evaziune fiscală sau constituirea unui grup infracţional organizat.
După mai multe termene, pe 18 martie 2009, judecătorii Tribunalului Dolj au amânat pronunţarea pentru sfârşitul lunii martie. Pe 25 martie, însă, judecătorii au considerat că nu pot pronunţa o hotărâre până nu sunt lămurite pe deplin anumite aspecte din dosar, astfel că s-a dispus repunerea cauzei pe rol.
După două luni, pe 27 martie, instanţa a suspendat judecarea cauzei, pentru că Samir Sprânceană şi Roland Împuşcătoiu au ridicat la Curtea Constituţională o excepţie de neconstituţionalitate privind mai multe articole din Codul de Procedură Penală.
Demersul avocaţilor lui Samir şi Împuşcătoiu nu a avut însă succes, pentru că, pe 23 martie 2010, Curtea Constituţională a respins excepţia ridicată, iar dosarul s-a întors la Tribunalul Dolj pentru a fi judecat. Următorul termen a fost stabilit pentru 9 iunie.
 Arestat din nou
Samir Sprânceană a fost arestat preventiv pentru nouă zile, pe 2 iunie, fiind cercetat de această dată într-un amplu dosar privind constituirea unui grup infracţional organizat care se ocupa cu clonarea de carduri. În arest, alături de Samir, a ajuns şi nepotul său, Ovidiu Robert Doran. Faţă de alţi doi învinuiţi din acest dosar - Claudiu Mihai Bălan şi Bogdan Iulian Niţulescu - instanţa a respins propunerea de arestare preventivă a procurorilor DIICOT, dispunând doar faţă de primul măsura obligării de a nu părăsi localitatea. 
Angajaţi DGFP Dolj, trimişi în judecată
La sfârşitul lunii mai 2008, DNA a dispus trimiterea în judecată a 36 de inculpaţi, funcţionari publici cu funcţii de conducere sau de execuţie din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, acuzaţi că au adus un prejudiciu bugetului de stat de peste 30 de milioane de euro. Cei 36 de inculpaţi au avizat, întocmit sau semnat, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, procese-verbale prin care s-a propus rambursarea ilegală de TVA mai multor firme, printre care şi acelora deţinute de Genică Boerică, Ion Fotescu şi Samir Sprânceană.

S-a deschis târgul

Noul târg de săptămână din Craiova şi-a deschis ieri oficial porţile în cartierul 1 Mai, la autobaza Regiei Autonome de Transport, din strada Dr. Dimitrie Gerota, cu intrări din bulevardul Râului şi din strada Constantin Severeanu.  Cel mai vizitat stand a fost cel de haine, de altfel şi singurul amenajat complet. Administratorii spun însă că abia peste câteva zile târgul va funcţiona la întreaga lui capacitate, mulţi dintre comercianţi lucrând încă la construcţiile provizorii. De astăzi, ar urma să fie îndrumaţi aici şi producătorii de legume şi fructe, care de la închiderea fostului târg şi-au vândut marfa în şi pe lângă Piaţa Chiriac. 

ACCIDENT MORTAL PE CALEA SEVERINULUI 06.06.2010

Un craiovean şi-a pierdut viaţa azi-noapte, după ce s-a răsturnat cu maşina pe care o conducea. În jurul orei 1.00, Florin Corîci, de 31 de ani, din Craiova, conducea un autoturism Opel Astra pe Bulevardul Dacia din localitate, iar la intersecţia cu strada Aleea 3 Castanilor a pierdut controlul direcţiei şi s-a răsturnat pe sensul opus de circulaţie. Bărbatul a decedat în urma impactului. După primele cercetări efectuate la faţa locului, poliţiştii de la Rutieră au stabilit că accidentul s-a produs din cauza vitezei excesive. Florin Corîci era membru al Asociaţiei Fotografilor şi Cameramanilor din Oltenia şi era tatăl unui copil de cinci ani. 


STELIAN OGREZEANU Olăria – robia lutului şi libertatea spiritului

S-au închis porţile recentei ediţii a Târgului ceramicii populare româneşti „Cocoşul de Hurez”. N-am putut onora invitaţia organizatorilor, dar m-am bucurat că această ctitorie culturală, a cărei „piatră de temelie” am aşezat-o la începutul anilor ’70, este, în continuare, viabilă şi productivă, chiar dacă politicienii i-au umbrit, şi de această dată, aura de sărbătoare, transformând evenimentul cultural în ring electoral, în loc să-l valorifice ca temei al comunicării şi comuniunii, sub imperativul major al Vâlcii, pentru care „Cocoşul de Hurez” a devenit un „brand” cultural. 
Rememorarea primului „cântat” al „Cocoşului de Hurez”, acum, în ambianţa tradiţională a Moşilor de vară, îmi oferă prilejul de a introduce în scenă un „personaj” care ocupă un loc special printre contemporanii mei. El era, la finele anilor ’60, un nume cu renume în lumea artei noastre populare, afirmat şi cunoscut pe plan naţional. Era, de drept şi de fapt, liderul olarilor vâlceni. Nu întâmplător, în 1973, când s-a constituit Asociaţia Creatorilor Populari din Vâlcea, meşterii populari l-au ales ca „staroste” al breslei lor, funcţie pe care a îndeplinit-o cu demnitate şi vrednicie. Evenimentul avea loc în sala Casei de Cultură din Horezu al cărei plafon este un veritabil monument de artă, fiind ornamentat cu operele-unicat ale ceramistului. Deşi era încă tânăr (abia împlinise 40 de ani), meşterul era deja un artist consacrat. Numele lui era rezonant (reprezenta o dinastie de olari), performant (echivala cu măiestria creatoare) şi emblematic (simboliza centrul Horezu, ca eşantion valoric şi identitar al ceramicii populare româneşti): Stelian Ogrezeanu. 
Îl cunoşteam încă din primăvara anului 1968, de la prima consfătuire a folcloriştilor şi creatorilor populari. Spre finele aceluiaşi an, Nicolae Nistor, directorul Casei Centrale a Creaţiei Populare, mi-a încredinţat „sarcina” de a-l însoţi pe meşter în onoranta „misiune” de a etala arta populară în contextul manifestărilor prilejuite, la Alba Iulia, de semicentenarul Marii Uniri. În vara anului următor, 1969, am făcut din Vâlcea, cu Ogrezeanu şi alţi protagonişti ai artei populare, un punct de reper în programul Festivalului Internaţional de Folclor „România ’69”. Tot cu el, am „scris”, în 1971, în Parcul Ostrov din Călimăneşti, în ambianţa „Cântecelor Oltului”, prima pagină din „istoria” de aproape patru decenii a „Cocoşului de Hurez”. 
„Dialogul” meu cultural şi profesional cu Stelian Ogrezeanu s-a multiplicat după ce a devenit preşedintele asociaţiei de profil. Desele mele vizite în Olari începeau şi se încheiau în casa Ogrezeanu. Casă proiecată de meşterul însuşi, înzestrat cu ştiinţa tradiţiei şi cu gust artistic, prevăzută cu o prispă generoasă, umbrită de bătrânul dud din bătătura largă, scăldată permanent de soare. Era, atunci, cea mai frumoasă casă nouă din zonă, un exemplar reprezentativ al casei cu pridvor, specifică arhitecturii tradiţionale din Vâlcea. Împreună cu „casa mică” (ridicată în acelaşi stil), clădirea oferea familiei Ogrezeanu un standard elevat de viaţă şi de olărie: era, în acea vreme, singura gospodărie de olar cu un atelier şi o expoziţie care îndeplineau, în bună măsură, cerinţele civilizaţiei şi confortului. Pentru că Stelian Ogrezeanu, cu un simţ pragmatic înnăscut şi cultivat, apoi, prin (auto)disciplină, era singurul meşter al locului care conştientizase faptul că statutul de artist (şi încă unul de „elită”) îl obliga să convertească venitul gospodăriei şi al meseriei, atât cât era, într-un spor progresiv al nivelului de trai. Fireşte, la această înţelegere superioară contribuise, hotărâtor, vrednica sa soaţă, Aurelia Ogrezeanu, care, cu instinct artistic (materializat treptat şi în creaţie), transformase casa din Olari într-o oază de civilitate şi ospitalitate, iar, pentru cei doi copii, şi ei hărăziţi cu talent, într-o „şcoală” a tradiţiei şi a frumosului. Am petrecut, împreună cu prestigioşi oaspeţi români şi străini, multe clipe memorabile în această veritabilă „casă a creaţiei populare”, în care umorul sobru al lui „nea Stelică” făcea casă bună cu lirismul discret al doamnei Aurelia. Se părea că acest mic paradis avea să dureze de-a pururi. Dar, într-o zi din anii ’80, neaşteptat şi inexplicabil, casa a rămas pustie, fericiţii locatari au abandonat tot (şi când zic „tot”, includ şi lutul!) şi au plecat în căutarea altui destin. Nu ştiu dacă l-au găsit şi cum şi l-au împlinit. 
Stelian Ogrezeanu era (şi rămâne incontestabil!) unul dintre cei mai valoroşi ceramişti români contemporani. Etnograful Ion Vlăduţiu, unul dintre marii prieteni (uitaţi) ai Horezului, îl aşeza, încă din 1981 („Creatori populari contemporani din România”), printre cei mai mari ceramişti ai ţării. Numele lui Stelian Ogrezeanu era prezent în dicţionare şi enciclopedii de referinţă, operele sale intraseră în patrimoniul unor mari muzee. Arta lui dobândise, încă din anii maturităţii creatoare, amprenta clasicităţii în ceramica populară românească. O clasicitate înţeleasă, însă, într-un sens creativ: nu o încremenire în vechile tipare, ci perfecţionarea, în matca tradiţiei şi la cotele performanţei, a modelelor moştenite, în toate registrele procesului de creaţie: morfologie, ornamentică, cromatică şi, mai ales, tehnică. Lecţia înnoirii tehnologice a olăritului o deprinsese de la părintele său, Gheorghe Ogrezeanu („autorul” unora din „invenţiile” olăritului hurezan), dar a asimilat-o sistematic în practica meşteşugului, în dialog cu specialiştii etnografi şi, mai ales, în contact cu experienţe similare din alte ţări. Dar meşterul nu făcea din „tehnică” un scop în sine, ci o subordona finalităţii estetice şi umane: optimizarea tehnologiei era o cale pentru atingerea măiestriei creatoare şi, totodată, pentru atenuarea trudei cotidiene a olarului. 
Modernitatea concepţiei lui Stelian Ogrezeanu despre evoluţia meşteşugului şi despre condiţia meşterului se manifesta şi în poziţia sa faţă de „piaţa” produselor de olărit. A fost printre primii ceramişti care au ridicat preţul „oalelor” şi au impus această creştere progresivă, argumentată de trecerea tot mai accentuată de la ceramica utilitară, funcţională la ceramica decorativă, de artă. De fapt, Stelian Ogrezeanu ilustrează, prin concepţie şi operă, dinamica artei populare româneşti în ultima jumătate de veac: pe de o parte autonomizarea şi potenţarea valorilor estetice; pe de alta, individualizarea şi personalizarea creatorului. El este printre primii olari hurezani care au parcurs drumul de la anonimul meşter de odinioară la creatorul consacrat şi prestigios. La acest standard de valoare şi personalitate, Stelian Ogrezeanu aprecia că, dacă în procesul de creaţie, tehnologia modernă este indispensabilă, în planul economic, al pieţei, ceramica, pentru a rezista ca artă, are nevoie şi de „negustorie”, de un „marketing”, am zice astăzi, eficient şi profitabil. 
Cele două opţiuni ale ceramistului, ambele puse în slujba artei suverane - „tehnologia” şi „negustoria” - sunt, în ordinea profesională (dar care n-a fost, desigur, singura şi, poate, n-a fost cea determinantă), posibilele explicaţii pentru enigmatica decizie pe care a luat-o, în anii ’80, Stelian Ogrezeanu - de a întrerupe continuitatea dinastiei de olari români a Ogrezenilor în vatra de lut creator a Horezului. Amândouă vizau, în esenţă, eliberarea olarului din dubla sa robie: robia fizică a meşterului în „lupta” cu lutul; robia producă-torului în confruntarea cu piaţa. Dincolo de această robie, începe libertatea spiritului creator. Nu ştiu dacă şi cât a avansat Stelian Ogrezeanu, rupt din plasma lutului străbun, spre cucerirea acestei libertăţi şi cum a materializat-o în creaţia sa. 

Gheorghe DEACONU

EXCLUSIV, CRAIOVA: ACCIDENT MORTAL PE CALEA SEVERINULUI

Un taximetrist craiovean şi-a pierdut viaţa, iar clientul lui a ajuns în comă la spital după ce un microbuz a intrat cu viteză în taxiul care circula regulamentar.
Unul dintre paznicii de la societatea TIFCO din Craiova a sustras în această după-amiază un microbuz al firmei, cu numărul de înmatriculare DJ-21-TIF, cu care a plecat la plimbare prin oraş, deşi nu avea permis. Pe Calea Severinului, aproape de intersecţia cu strada Tineretului, conducătorul microbuzului a pierdut controlul maşinii, intrând cu ea pe contrasens, unde a lovit un taxi Matiz cu numărul de înmatriculare DJ-52-GIC, care circula regulamentar.
Impactul a fost deosebit de violent. Taximetristul a murit pe loc, iar clientul său a fost dus în comă la Spitalul de Urgenţă Craiova. După primele cercetări, poliţiştii de la Circulaţie au stabilit că accidentul s-ar fi produs din cauza nepriceperii în conducere a paznicului care conducea microbuzul.